Povestea Pensiunii Pictorilor

Numele de Pensiunea Pictorilor are o strânsă legătură cu istoria orașului Baia Mare. Cu toate că, orașul nostru este renumit pentru minerit, de unde vine și numele (baia=mină), și castane, de unde vine și numele Zilelor Orașului(Sărbătoarea Castanelor), orașul nostru ascunde o altă comoară: Colonia Pictorilor. Aici s-au pus bazele școlii băimărene de pictură, care a influențat puternic pictura maghiară.

În 1896, Hollosy Simon, alături de școala sa de pictură, vine la Baia Mare și, impresionat de oraș, decide să se stabilească aici pentru următorii ani. Succesul datorat lui Simon creează contextul formării unei Școlii Băimarene de Pictură. Dacă la început artiștii s-au întâlnit în cateva barăci din Parcul Municipal „Regina Maria”, timpul și recunoașterea europeană îi face pe cei de aici să solicite o nouă locație pentru 8 ateliere. Construcția propriu-zisă a Coloniei, în locul în care este astăzi, vizavi de Pensiunea Pictorilor, începe după emiterea hotărârii de către Consiliu Local în 1898, însă moartea primarului Oliver Thurman îngreunează procesul.

În 1901, Hollosy Simon părăsește orașul. Un an mai târziu aici se pun bazele Școlii de Pictură Băimărene. Artiștii rămași, dar și studenții veniți, vor avea un rol important în introducerea Impresionalismului și Post-Impresionalismului în pictura maghiară. În aceea perioadă, Baia Mare fiind parte a Imperiului Austro-Ungar.

Probabil ați ajuns până aici și vă întrebați de unde legătura. Strada Pictorilor, care se află exact lângă, a devenit locul în care artiștii sau studenții căutau chirie pe perioada șederii lor. Unii vecini mai în vârstă ne-au spus că numărul mare de artiști, în marea lor majoritate pictori, are strânsă legătură cu denumirea de azi a străzii. În aceste condiții, numele pensiunii a venit firesc în contextul istoric bogat al locului. Proiectul „Pensiunea Pictorilor” a început ca un vis și a devenit încet-încet realitate prin implicarea întregii noastre familii. Toți am fost implicați. Toți am muncit împreună, cot la cot, cu dedicare și dragoste pentru ca în anul 2009 să putem deschide oficial cea mai nouă pensiune, la acea vreme, din oraș. Din acel moment, fiecare client a fost invitat să intre în familia noastră, care cu timpul s-a lărgit considerabil. Unii, pentru că se simțeau legați, au lăsat diferite lucruri aici, sub forma de cadouri, pentru a simți de fiecare dată când se întorc acel sentiment de „acasă”.

În aceste condiții, prioritatea noastră a fost crearea și menținerea unui loc prietenos, curat, învăluit în liniște și pace.